Home » Posts tagged 'oameni'

Tag Archives: oameni

Cum si-au dat seama oamenii de stiinta care e virsta Terrei / istorie

Întrebarea care este vîrsta Terrei? nu este deloc nouă, durează de… secole bune. Multe secole. Teologia oferă o anumită cifră, în funcţie de religia la modă, dar oamenii de ştiiţă au avut nevoie de observaţii geologice atente, de analiza izotopilor mai multor substanţe şi de înţelegerea dezintegrării radioactive pentru a afla un răspuns corect.

Aristotel, de exemplu, considera că Pămîntul a existat mereu. Şi, din perspectiva unei simple vieţi umane, îl putea considera astfel. Poetul roman Lucretius, urmaşul intelectual al grecilor care au “inventat” atomul (ca noţiune indivizibilă la care poate fi redusă materia) considera că planeta s-a format nu cu mult timp în urmă (comparativ cu perioada lui de timp), considerînd că nu existau înregistrări anterioare războiului troian. Rabinii care au studiat Talmudul, Martin Luther şi alţi creştini cercetători ai bibliei au extrapolat datele pe care le aveau şi au estimate date oarecum similare ale apariţiei planetei. Cea mai faimoasă dată a fost emisă în 1654, cînd arhiepiscopul Irlandei, James Ussher, a susţinut anul 4004 înaintea erei creştine.

Umătorii zeci de ani de observaţii au modificat gîndirea aia:  Cum si-au dat seama oamenii de stiinta care e virsta Terrei / istorie / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:oameni, stiinta, virsta, geologie, Terra, pamint, sol, depozit, eroziune, radioactivitate,

Ce ne spune herpesul despre evolutia umana / Lumea vie

 

În momentul de faţă ştiinţa spune că oamenii au evoluat în Africa, după care au plecat să “cucerească” alte continente, val după val şi specie după specie de hominizi. Vestigiile arheologice, datarea lor, dar şi testele ADN au dovedit acest lucru indubitabil. Rămîne de fiecare dintre voi să acceptaţi sau nu acest lucru.

Dar, dacă vreţi o dovadă suplimentară, haideţi să vă spun un “mic” secret pe care ar fi bine să-l ştiţi:  Ce ne spune herpesul despre evolutia umana / Lumea vie / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:virusi, bacterii, herpes, evolutie, migratie, oameni, boli cu transmitere sexuala, virusi herpetici, genetic, ADN, dovada, 

O sa incetez sa fiu ateu doar cind imi voi intemeia propria religie / Homo religiosus

De fapt vă mint: nu voi înceta să fiu ateu nici măcar atunci. Mai ales atunci: cu cît ajungi mai sus în ierarhia unei religii cu atît dobîndeşti mai multă cunoaştere despre modul în care funcţionează natura umană şi îţi pierzi naivitatea pe care ai avut-o ca simplu credincios. N-aş putea spune cît de mult preoţii de la vîrful religiilor mai sînt oameni credincioşi, dar nici unul dintre ei nu mai pune botul la poveştile biblice (de exemplu) aşa cum o face omul de rînd. Interpretarea bazată pe cunoaştere face diferenţa, şi tocmai de aceea unii folosesc termenul de turmă în sens peiorativ, adresat prostului lipsit de informaţii şi coloană vertebrală. Vi l-aţi putea imagina pe Isus cel adorat de creştini închinîndu-se la propria sa imagine sau grăbindu-se să pupe rămăşiţe de cadavru, ca orice oaie creaţă păstorită de preoţi? Care e diferenţa dintre atitudinea atribuită lui şi atitudinea creştinilor din jurul vostru?

Continuarea e aici: O sa incetez sa fiu ateu doar cind imi voi intemeia propria religie / Homo religiosus / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:oameni, ateu, credinta, religie, natura umana, afacere, morala, cunoastere

Noi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa

- Ne pare rău că am întîrziat atît de mult cu declaraţiile de presă, am avut nevoie de timp pentru a strînge suficiente informaţii în urma studiilor ştiinţifice pe care le-am cerut.

Omul cel gras cu coroană aurită le făcu semn reporterilor să se aşeze pe scaunele special pregătite în palatul să împodobit cu aur şi pietre preţioase. Aceştia se aşezară, încă puţin şocaţi de luxul neobişnit: nu mai fuseseră niciodată în acea aripă a palatului ţigănesc de lîngă Sibiu.

- După cum ştiţi, continuă el, acum o lună şi jumătate a fost publicată o ştire despre un copil blond găsit printre ţiganii din Grecia. Mass-media a spus că s-au făcut teste genetice, iar ele au arătat că părinţii lui nu ar fi fost cei doi oameni care-i aveau în grijă. Unele posturi tv s-au grăbit să facă remarci tendenţioase, precizînd că ţiganca ar fi fost gravidă de mai multe ori în decurs luni, sugerînd pe această cale că o parte importantă dintre cei 16 copii n-ar fi fost ai săi.

Continuarea este aici: Noi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:colonizare, Pamint, tigani, evolutie, studii, stiintific, oameni, Grecia, urmasi, 

De ce bat oamenii din palme? Rolul social al aplauzelor. / Lumea vie

 

Dacă tot v-aţi amuzat deUnguru Bulan şi hoţul lui de fier vechihaideţi să vă pun o întrebare: de ce aplaudă oamenii? Dacă l-aţi urmări pe viu, într-un spectacol, aţi aplauda de zor la finalul unei asemenea secvenţe, împreună cu rîsetele de rigoare, aşa cum au făcut-o mulţi acum cîteva luni. De ce?

Afli aici: De ce bat oamenii din palme Rolul social al aplauzelor. / Lumea vie / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:oameni, bataie, palme, aplauze, rol, social,

De ce OsClass pentru site-ul de anunturi gratuite cauta-i.ro? / Reteaua mea

  • De ce OsClass pentru caută-i.ro? #1

După cum aţi putut observa, de azi a apărut o trimitere (imaginea alăturată) spre unsite de anunţuri gratuite. L-am dat în folosinţă după ce a zăcut nefolosit aşa cum trebuie cîţiva ani buni… Rulează sub sigla Personal calificat, slujbe şi domenii diverse: omul potrivit la locul potrivit. Cu alte cuvinte, este dedicat căutării oamenilor în vederea angajării pentru slujbe diverse, respectiv a clienţilor de către furnizorii de servicii.

Detalii aici: De ce OsClass pentru cauta-i.ro / Reteaua mea / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

 

Etichetele:anunturi gratuite, osclass, cauta, servicii, slujbe, oameni,

Melodia zilei Fratii Petreus – Asa beau oamenii buni

 

N-am pus degeaba melodia asta într-o dimineaţă de luni… E momentul perfect ca să i-o cîntaţi şefului (şi mai ales şefei) atunci cînd vă ia la rost pentru întîrziere şi lipsa chefului de muncă… 

Versurile sint aici: Melodia zilei Fratii Petreus – Asa beau oamenii buni / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:Fratii Petreus, asa, beau, oameni, buni, versuri, lyrics, 

Filme: Men in black 3 (2012)

 

Aşa cum am spus-o la începutul lunii cînd am văzut filmuleţul de prezentare, ştiind primele două filme ale seriei abia am aşteptat să-l văd şi pe al treilea. În seara asta am fost la Oradea Shopping City şi l-am văzut 3D la cinemtograful de acolo. Aşa cum era de aşteptat, filmul s-a încadrat perfect în atmosfera seriei… chiar dacă călătoriile temporale i-au dat o notă unică (comparativ cu Oameni în Negru 1 şi 2).

Acţiunea filmului vă este probabil deja familiară: agentul K (Tommy Lee Jones) este ucis de către Boris Animalul (Jemaine Clement) cu 40 de ani înainte de momentul prezent, iar agentul J (Will Smith) trebuie să călătorească înapoi în trecut ca să-şi salveze partenerul. Mai precis în 15-16 iulie 1969, chiar în ziua de dinaintea lansării navetei spaţiale Apollo 11, cea care i-a dus pe oameni pe Lună pentru prima oară (cel puţin aşa spune istoria oficială). Nu vreau să intru în detalii, ar însemna să vă stric plăcerea de a vedea filmul, dar vă pot spune că lansarea lui Apollo 11 arată foarte bine în 3D… mai ales cînd este privită de aproape.

 


men in black, 
oameni, negru, Oradea Shopping City, filme, trailer, men, black, trailer, Will Smith, Josh Brolin, Tommy Lee Jones, Jemaine Clement, Emma Thompson, Nicole Scherzinger, Alice Eve, Bill Hader, Michael Stuhlbarg, Barry Sonnenfeld, Apollo 11, naveta spatiala,

 

Filme Men in black 3 2012 /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Filme Men in black 3 (2012) trailer


Ţinînd cont că am văzut şi revăzut de vreo 2-3 ori (în ultimii ani) primele două filme ale seriei, de fiecare dată cu plăcere, pot spune că o să mă uit şi la acesta… mai ales că promite cîteva aventuri noi şi călătorii temporale.

Filme Men in black 3 2012 trailer /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Reguli de comportament uman

Oare mai este nevoie să vă spun că lumea asta e plină de curve? Nu neaparat din alea care fac sex pentru bani, alea’s o categorie aparte de curve – probabil cea mai cinstită parte: ştii de la ce să te aştepţi de la ele şi le plăteşti în funcţie de performanţe. Acum însă mă refer la acele persoane care te mint pe faţă şi te sapă pe la spate cu fiecare ocazie pe care o au.

Oare e nevoie să vă dau şi exemple? Pot da suficiente exemple, pot intra în detalii despre tipul comportamental, dar ar fi un pic fără rost: dacă aţi ajuns la maturitate fără să vă loviţi de asemenea creaturi pe care unii le consideră oameni atunci aţi trăit degeaba în toţi aceşti ani. Experienţa de viaţă vă poate spune mai multe despre fiinţele astea decît aş putea face-o acum, chiar şi dacă aş fi în dispoziţia necesară pentru asta.

Motivul tiradei de mai sus este însă cu totul altul. Nu m-a enervat nimeni (nici măcar din punctul de vedere al curvelor bipede), aşa că n-am motive să mă leg de vreun individ sau altul. Mi-am adus doar aminte de un subiect mai vechi pe care nu prea am apucat să-l abordez: regulile de comportament în societate. Sînt mai mult de o grămadă, iar unii caută constant să le încalce şi/sau să le modifice. Prea puţine dintre ele au rezistat de-a lungul timpului, şi tocmai de aceea moralitatea s-a schimbat continuu de-a lungul istoriei.

Din punctul meu de vedere, dacă oamenii ar respecta două reguli fundamentale, la care s-ar putea reduce multe dintre regulile multe şi mărunte de acum, lumea ar fi mult mai bună decît este.

1) respectă tot ce este în jurul tău, indiferent dacă este fiinţă sau obiect.

2) tratează-i pe cei din jurul tău exact aşa cum vrei să fii tu tratat de către ei.

Într-o măsură cea de-a doua regulă este realizată deja peste tot, chiar dacă mulţi nu îşi dau seama de ea conştient. De exemplu, dacă îi tratezi pe cei din jurul tău ca nişte nimicuri şi îi calci în picioare de fiecare dată cînd ai ocazia mai devreme sau mai tîrziu cei din jurul tău te vor trata exact la fel. Poate că nu pe faţă, mai ales dacă ai ceva bani în buzunar, iar cei din jurul tău îi vor, dar se va întîmpla cu siguranţă. Dacă îi loveşti pe cei de lîngă tine ei te vor lovi înapoi. Partea proastă e că întotdeauna va apare cineva mai bun decît tine şi te va doborî. Dacă îi respecţi pe cei din jur cea mai mare parte te vor respecta înapoi (aici e un pic mai altfel pentru că românii noştri nu prea-s învăţaţi cu partea bună a comportamentului uman – poate doar în teorie, dar asta nu contează prea mult).

Marea problemă este că mulţi nu-s în stare să conştientizeze prea bine ce înseamnă reciprocitatea asta. Pentru început pentru că n-au habar cum vor să fie trataţi şi nici nu ştiu cum să-i trateze pe cei din jur ca să obţină numai lucruri bune din relaţiile cu ei. Proştii văd doar futaiul şi consideră că este cel mai bun lucru care există – se mulează la realitatea din jurul lor. Tocmai de aceea (din cauza tuturor tembelilor apăruţi de-a lungul istoriei umanităţii) există reguli multe şi mărunte. Istoria a mai filtrat dintre tembeli, dar de fiecare dată au apărut 10 în plus pentru fiecare prost căsăpit pentru că nu s-a adaptat la relaţiile cu semenii lui. Aşa că au fost create reguli şi pentru ei, chestii pe care le-am moştenit şi pe care le transmitem mai departe.

Tu ce vrei să transmiţi celor din jur?

 

Articol preluat de aici.

Dinamica sociala si haitele de ciini

Cît de bine cunoaşteţi cîinii? Nu mă refer doar la acele creaturi jucăuşe şi pline de energie cînd sînt pui, ci la experienţa propriu zisă cu un cîine de-a lungul unei perioade de timp mai lungi de cîteva luni. Nu am avut niciodată un cîine care să fie doar al meu, dar am avut contact cu ei de-a lungul întregii vieţi. Am scăpat încă nemuşcat, deşi unii dintre ei s-au arătat foarte doritori să se înfrupte cu vreo halcă sau două din mine.

Am avut contacte destul de intense şi cu oamenii din jurul meu… şi apar mereu cîte un moment sau altul în care nu pot să nu observ o asemănare aproape stranie între comportamentul uman şi cel al unei haite de cîini. Evident, între cele două specii există diferenţe care nu pot scăpa chiar şi unei priviri complet neavizate (mersul biped şi o inteligenţă ceva mai mare din partea majorităţii oamenilor, dar nu cu mult, nişte simţuri mult mai bune şi colţi mai adaptaţi pentru a muşca din partea cîinilor), dar la nivel de comportament de grup cele două specii se aseamănă mai mult decît le place multora.

Într-un articol pe care l-am scris mai demult despre ciobăneştii mioritici spuneam că oamenii şi cîinii s-au dezvoltat împreună şi s-au influenţat reciproc… doar că influenţa asta nu a fost doar genetică şi legată de supravieţuirea într-o colectivitate ci şi comportamentală. Atunci cînd emoţiile sînt cele care conduc exponenţii majorităţii unei specii este imposibil să nu găseşti asemănări cu alte specii care au emoţii asemănătoare.

Fie că vrem sau nu, ambele specii au în comun o structură ierarhică foarte bine definită: şefi (puţini) şi subalterni (mulţi, claie peste grămadă). Se mai schimbă între ei, dar structura rămîne mereu aceeaşi, fără a fi schimbată cu adevărat nicăieri în lume. Toate structurile de organizare umane sînt doar variaţiuni pe aceeaşi temă, adaptări spaţiale şi istorice locale ale unei structuri fundamentale: şef-subaltern, conducător-supuşi. În foarte puţin situaţii funcţionează cu adevărat relaţia de colegi-organizator într-o echipă, cel puţin prin părţile noastre de lume.

Diferenţa principală este că la cîini modul de contestare a şefiei este foarte clar: de la provocare se ajunge la luptă, uneori chiar pe viaţă şi pe moarte, iar la oameni aceasta ia mai multe forme. De cîte ori aţi observat pe cineva “săpîndu-şi” colegii doar pentru a dobîndi un loc mai bun în cadrul unei organizaţii? Adică începînd de la zvonuri pînă la furt de idei şi de proiecte (atunci cînd acest lucru este posibil)? N-am cunoscut personal decît două persoane de acest gen în ultimii 10 ani, jeguri bipede, dar mi-a fost de-a dreptul suficient… imaginea pe care mi-am făcut-o despre ei se poate aplica cu uşurinţă asupra unui întreg segment de comportament uman. Atunci cînd oamenii sînt suficient de inteligenţi pentru a şti că o confruntare directă nu le poate fi benefică şi sînt incapabili de muncă cinstită şi trudă (de performanţă nici nu se poate pune problema) prin care să iasă în evidenţă apelează la… subterfugii.

Am avut odată prilejul să văd cîţiva paşi din educaţia căţeluşei unui prieten, avea cîteva săptămîni şi la început era încă jucăuşă şi foarte neatentă. Prietenul ăsta spunea că nici una din jucăriile pe care le folosea căţeluşa nu îi aparţin ei, nici măcar mîncarea. Totul aparţinea stăpînului lui iar ea primea obiectele doar “în folosinţă”… doar aşa putea să îl recunoască pe stăpîn ca şef al haitei şi să îl respecte ca atare. Din propriile observaţii pot spune cu siguranţă că acelaşi mod de gîndire se regăseşte şi la mulţi oameni, chiar dacă la un alt nivel. Din ceea ce văd în jurul meu guvernanţii fac acelaşi lucru la nivel macroeconomic cu un întreg popor pentru a-l transforma într-o pastă maleabilă… şi, mai mult, chiar reuşesc asta. Putem dresa (termenul este ales inteţionat) pe oricine dacă reuşim să adaptăm mecanismul la nivelul de inteligenţă şi la personalitate. De obicei se folosesc pentru aşa ceva cuvinte precum “educaţie” sau “manipulare”, dar în cazul de faţă “dresaj” este mult mai potrivit. Toate reprezintă acelaşi lucru, nuanţe ale aceluiaşi mecanism privit din perspective diferite.

Cu alte cuvinte, inteligenţa nu este întotdeauna ceva bun, atunci cînd este de un nivel cel mult mediu… Vrei să ii dresat sau manipulat? Ei bine, dacă ai de ales între cele două opţiuni, nu vei avea niciodată şansa să alegi vreuna dintre ele. Întotdeauna vor alege alţii în locul tău, alţii care au avut parte de o educaţie solidă în acest sens şi care îţi vor putea conduce emoţiile pe orice cale dorită de ei. Exact ca pe un căţeluş bine dresat.

 

Articol preluat de aici.

Prietenia şi banii

Am auzit spunîndu-se că îţi poţi recunoaşte un prieten adevărat mai ales atunci cînd îi dai bani. Niciodată nu îţi dai mai bine seama de interesele unei persoane, chiar şi a uneia mai apropiate, ca atunci cînd o pui să aleagă între propriile interese şi prietenie. De multe ori interesele (adică îm primul banii) primează relaţiilor interumane. Nimic nou, fiecare dintre noi am observat-o de destule ori de-a lungul vieţii. Nimic nou.

Dar nu despre asta vreau să scriu acum, sau cel puţin nu la nivel general. În ultimele luni am avut prilejul să observ un caz mai aparte al intereselor umane. Este vorba de un tînăr pe la vreo 30 de ani, o cunoştinţă de fapt pe care anturajul mi-a adus-o prin preajmă. La suprafaţă pare destul de sclipitor şi inteligent, dar nu prea i-a reuşit mare lucru în viaţă pînă acum… iar dacă îl întrebi ce realizări are pînă acum o va lua întotdeauna pe ocolite, spunînd că societatea şi criza i-au dat peste cap afacerile şi de aceea nu a putut face mai nimic din ce şi-a propus. O fi adevărat sau nu, n-am idee, dar un singur lucru e clar: nu o duce foarte bine, dar nici rău.

Sau aşa credeam pînă de curînd… Indiferent cît de mult îi place să (nu) muncească, tînărul ăsta (hai să-i spunem Ionică, de dragul conversaţiei) are succes la fete. Sclipeala de la început le atrage ca pe nişte muşte… sau ca pe nişte fluturi, spune-ţi-le cum vreţi. Tot aia e pentru că multe dintre fetele cu care l-am văzut sînt frumoase dar parcă au tărîţe în cap, nu creier. Se spune că mulţi dintre bărbaţi judecă cu “unealta” dintre picioare, şi trebuie să recunosc că este adevărat de cele mai multe ori, dar adevărul e că şi multe dintre femei judecă cu silicolul din sutiene, mai ales dacă nu este al lor. E de ajuns să fii frumuşel, să le faci nişte complimente şi să mai agiţi prin preajmă un teanc cu bani şi ai rezolvat măcar o noapte plină, dacă nu mai multe. Am văzut faza de prea multe ori (de fapt variaţiuni pe aceeeaşi temă) ca să nu o iau ca o regulă (una dintre ele).

Cum spuneam şi mai devreme, poţi vedea ce calitate au oamenii de lîngă tine şi cînd vine vorba de bani. Nu am fost niciodată prea curios să aflu de unde îşi face el rost de bani, dar cînd te împrumuţi constant de pe la prieteni şi de la fetele cu care te distrezi e cam greu să ascunzi asta la infinit. O fi de condamnat să te împrumuţi de la cineva şi apoi să te facă că plouă? Poate că nu dacă nu este o sumă mare şi-ţi este prieten bun mai merge, că doar nu s-o fi termina lumea de la aşa ceva, dar în momentul în care devine o practică constantă se schimbă povestea.

Mai rău e să trăieşti pe seama femeii de lîngă tine. Cînd femeile trăiesc pe socoteala unui bărbat li se spune soţii, cînd o fac pe socoteala mai multora li se spune tîrfe să sînt înfierate de celelalte femei (cel puţin în văzul lumii). Bărbaţilor şi se spune doar Don Juani şi-s lăudaţi.

 

Articol preluat de aici.

Oameni prosti pupatori de moaste

De cîteva zile tot aud la ştiri de credinţa oamenilor adunaţi prin Moldova ca să pupe moaşte sfinte. Ba s-au înghesuit claie peste grămadă, ba au fost oameni care au leşinat din cauza epuizării (mai ales dacă era combinată cu lipsa mîncării din cauza postului negru), ba că s-au adunat cîteva zeci de mii de persoane din toată ţara, au aşteptat în frig şi pe timp de noapte la o coadă de 2 km ca să ajungă la raclă sfintei.

Azi este celebrarea sfintei Paraschiva, denumită şi sfînta Vineri, patroana oraşului Iaşi şi a Moldovei, ocrotitoarea celor în suferinţă. Adică un nou prilej de adunare a credincioşilor creştini.

Totuşi, cît de tîmpiţi trebuie să fie oamenii ca să se înghesuie să pupe racla cu nişte rămăşiţe umane? Eu zic că sînt foarte tîmpiţi. Pe lîngă ridicolul situaţiei, se mai pune problema transmiterii de viruşi şi bacterii prin acţiunea asta. Oamenii se expun incredibil fără să-şi ia prea multe măsuri de protecţie… şi se mai întreabă lumea de ce se mai îmbolnăvesc după aşa ceva sau de ce naiba apare o epidemie de (hai să zicem) răceală după asemenea chestii.

Unii vor spune (din nou) că este o dovadă de credinţă, dar din punctul meu de vedere e doar o dovadă de prostie. Să ofer respectele cuiva este un lucru, să te închini unor rămăşiţe şi să cerşeşti ajutorul este cu totul altceva… Înţeleg raţional un asemenea mecanism, dar mi-e greu să accept o asemenea lipsă de demintate din partea unor creaturi care se consideră fiinţe umane.

Aaa, încă ceva: să nu vă prind că veţi începe să vă plîngeţi că nu respect credinţa altora. Acţiunea aia de pupare a unei racle n-are nici o legătură cu credinţa, ci cu demintatea/inteligenţa umană.

Articol preluat de aici.

Omul de Neanderthal, ruda a omului modern

Unul dintre articolele preluate (adică traduse) de hotnews de pe pagina celor de le Figaro are ca subiect conexiunile dintre speciile de oameni care au existat de-a lungul timpului pe această planetă. Se ştie că au existat mai multe specii de oameni care convieţuiau cam în acelaşi timp pe planetă şi se presupune de ceva vreme că au existat încrucişări hibride. Fără dovezi directe, s-a presupun că cea mai mare parte sau chiar toate aceste încrucişări au fost sterile. Un exemplu de asemenea încrucişare care se practică în zilele noastre este între două specii de cabaline: caii şi măgarii. Urmaşii lor sînt catîrii care sînt sterili.

La un deceniu după ce cercetătorii au descifrat genomul uman, în numărul din 7 mai anul curent al revistei Science a apărut un articol în care se spunea că a fost făcut acelaşi pentru omul de Neanderthal. Această specie de hominid (familia d primate din care face parte şi omul) a trăit într-o perioadă cuprinsă între 400.000 de ani şi 30.000 de ani înaintea noastră, odinioară au populat Asia şi Europa şi reprezintă cea mai apropiată rudă a oamenilor. Se presupune că tocmai noi, oamenii moderni, am cauzat extinţia lor, pe măsură ce strămoşii noştri au migrat din Africa spre restul continentelor. O altă posibilă explicaţie a fost asimilarea lor în cadrul oamenilor moderni, mai ales că au coexistat vreme de cîteva mii de ani, dar această ipoteză nu a fost confirmată pînă acum. Deocamdată, pentru că au început să apară dovezi care să încline spre această ipoteză.

Conform unui articol de pe Time.com, o echipă internaţională de 56 de cercetători conduşi de expertul în ADN antic Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Germania au cartat cam 60% din genomul omului de Neanderthal în urma analizei unor lanţuri de ADN antic extras din fragmente de oase de la trei femele găsite la sfîrşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980 într-o peşteră din Croaţia. Oasele au o vechime între 38 şi 44 mii de ani. Extragerea ADN-ului uman din oase de o asemenea vechime este de obicei un lucru greu pentru că în mod normal nu prea rezistă o perioadă atît de lungă, iar oasele erau deja afectate de bacterii şi viruşi cu care au intrat contact de-a lungul timpului (97% din ADN-ul extras din oasele respective era străin).

Studiul publicat de echipa respectivă spune că oamenii moderni au moştenit aproximativ 1-4% din genomul oamenilor de Neanderthal. Pentru a ajunge la aceste procente, genomul de Neanderthal a fost comparat cu cel aparţinînd a 5 persoane în viaţă: un San din Africa de sus, un Yoruba din Africa de vest, un Papuaş din Noua Guinee, un Han chinez şi o franţuzoaică. Faptul că ADN-ul oamenilor de Neanderthal nu era prezent în cel aparţinînd celor doi africani a indicat faptul că hibridizarea dintre oamenii moderni şi cei de Neanderthal a avut loc în cadrul populaţiei de bază de oameni moderni care a emigrat din Africa, înainte ca speciile să evolueze în cadrul a două grupe distincte în Europa şi Asia.

“Transferul de gene” a avut o singură direcţie: de la Neanderthalieni la oamenii moderni. Studiul nu a găsit nici o urmă de ADN uman în genomul de Neanderthal. Nu este încă clar dacă încrucişarea a avut loc de cîteva ori în cadrul unei populaţii mici sau era un fenoment răspîndit la scală mare în cadrul unei populaţii mari, dar informaţiile curente indică faptul că ADN-ul Neanderthalian apare la întîmplare în cadrul celui uman şi că nu există un factor evoluţionar, este mai degrabă o relicvă genetică.

Există o mulţime de informaţii arheologice şi analize efectuate pe unelte, zone de locuit şi fosile care susţin că Neanderthalienii şi oamenii moderni au coexistat în Orientul mijlociu începînd de acum 80 de mii de ani şi în Europa vreme de 15 mii de ani (de acum 45 de mii pînă acum 30 de mii de ani). Pînă acum lipseau dovezile genetice care să ilustreze cît mai complet intracţiunea dintre cele două specii de hominizi, dar, încetişor, apar şi ele.

Pentru cei care nu se descurcă prea bine cu franceza sau engleza, traducerea de pe hotnews este aici.

Articol preluat de aici.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 119 other followers

%d bloggers like this: