Home » Posts tagged 'guvern'

Tag Archives: guvern

Guvernul Romaniei, licentele de Windows XP si distributiile de Linux / Romanisme

Aseară, urmărindu-l pe Moise Guran și emisiunea lui de la TVR 1, am auzit reluată o știre ceva mai veche, de cîteva săptămîni. Poate vă mai aduceți aminte de ea, a fost relatată un pic cam alarmist, cum că vai-vai, gigeii de la Microsoft nu mai susțin (cu actualizări, rezolvare de probleme și tot ce mai vine cu ele) Windows XP, iar cele cîteva zeci de mii de calculatoare folosite de instituțiile publice românești în toată țara sînt vulnerabile, vor fi atacate. Pentru prima oară (poate ideea a mai fost vehiculată în trecut, dar aseară am auzit-o prima dată) s-a spus ceva despre instalarea unei distribuții de Linux pe calculatoarele respective (mai ales că majoritatea-s cam vechi, ca să nu spun depășite, și că nu ar suporta prea bine un sistem de operare mai nou ca Windows 7 sau 8). Iar cu ocazia asta s-a pus o altă problemă: că funcționarii publici nu ar mai putea folosi o serie de programe realizate pentru ei, care funcționează doar pe Windows.

Oricum, dacă nu cunoașteți deja știrea, puteți oricînd să căutați după ea. Aveți suficiente informații. Ea mă face să cred că fie cineva din mass-media, fie cineva de la Guvern sau din instituțiile publice responsabil de calculatoarele respective, e cam habarnist și că scrie / transmite informații după ureche, fără să analizeze problema pe îndelete. Probabil că ambele variante sînt valabilă, mass-media și instituțiile publice sînt pline de asemenea indivizi.

Hai să lămurim cîteva chestii: Guvernul Romaniei, licentele de Windows XP si distributiile de Linux / Romanisme / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:stire, guvern, Romania, Windows XP, Linux, distributie, wine, aplicatie, Microsoft, Windows, 

Cutremurul din 4 martie curatenie in fotbal, scandal in parlament

Cînd m-am trezit azi dimineaţă 4 martie 2014 era doar aniversarea marelui cutremur din 1977 care a nivelat o parte a Bucureştiului. Mă aşteptam cu o oarecare reţinere la o concluzie a problemelor din Ucraina, dar, aparent, s-a amînat pentru o dată ulterioară. Cu toate acestea, ziua a fost deja cutremurătoare: avem sentinţele în dosarul transferurilor din fotbal şi scandal în parlament cu ocazia propunerii guvernului Ponta 3.

Unul dintre motivele pentru care am arătat un interes aproape neglijabil fotbalului românesc în ultimii ani se datorează faptului că performanţa sportivă a fost înlocuită treptat cu scandaluri şi discuţii absolut inutile. N-aveam nici un chef (şi n-am nici acum) să aud cum oamenii a căror nume le regăsiţi în lista de mai jos au fost transformaţi în vedete doar pentru că au reuşit să strîngă nişte bani şi să-i spargă pe chestii discutabile, dar cu iz sportiv, nici nu mă interesează cum îi pupă în fund orice neavenit din mass-media pentru asta.

Deci… Cutremurul din 4 martie curatenie in fotbal, scandal in parlament / articol / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

 

Etichetele:fotbal, curatenie, sentinta, proces, condamnare, inchisoare, executare, parlament, guvern, scandal, Victor Ponta, Crin Antonescu, 

Ce cadouri ai primit de Craciun / Romanisme

Nu cred că m-ar fi interesat prea mult ce cadou ai primit de Crăciunul ăsta dacă n-aş fi citit articolul celor de la Hotnews. La ce cadouri au primit “ăştia” îţi vine să tot îi ceri moşului chestii frumoase şi luxoase: guvernul României a aprobat zilele trecute (24 decembrie) o ordonanţă de urgenţă prin care Complexul hotelier Bradul din Covasna trece de la RA-APPS (Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat) la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei, Complexul Palat Olăneşti trece de la RA-APPS la Serviciul Român de Informaţii, iar Vila Covasna (o clădire cu subsol, parter şi etaj din oraşul Covasna, str. Zînelor numărul 10, cu o suprafaţă construită de 1.274 metri2 şi un teren de 17.107 m2) trece la Ministerul Apărării.

Mai multe aici: Ce cadouri ai primit de Craciun / Romanisme / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:cadou, Craciun, ordonanta de urgenta, guvern, Biserica Ortodoxa Romana, SRI, Ministerul de interne, Serviciul Roman de Informatii, BOR,

Romania, in stare de razboi pe timp de pace

Am urmărit situaţia politică şi socială ultimelor luni, în măsura în care am avut timp să citesc păreri şi informaţii pe internet şi în măsura în care am avut stomac bun (în sensul abţinerii de la vomitare) să urmăresc aberaţiile de la tembelizor. N-am prea apucat să comentez, dar concluzia o puteţi citi în titlu: oficial România nu e în război cu nimeni (deşi unii militari mercernari români încă se mai găsesc prin zone fierbinţi ale globului), dar situaţia internă nu pare deloc stabilă.

Atunci cînd preşedintele şi guvernul se ceartă public pe orice rahat, semnalul pe care-l transmit cetăţenilor nu este unul plăcut. Interese diverse au împărţit ţara asta vreme de secole bune, ne-am unit (cel puţin din punct de vedere oficial) acum 95 de ani, dar credeţi că influenţele au încetat? Pe bune?  Poate că unele imperii au murit între timp, dar alte influenţe au ocupat imediat locul liber.

Atunci cînd oamenii protestează vreme de luni bine, dar protestează degeaba pentru că guvernul dă mînă liberă exploatărilor, mesajul nu este deloc bun: Romania, in stare de razboi pe timp de pace / articol / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:Romania, razboi, pace, proteste, exploatare, gaze de sist, Pungesti, autoritati, guvern, jandarmi, 

Documentarul Terms and Conditions May Apply 2013 / Filme

 

Mai demult am auzit o mică glumiţă sub forma unei întrebări şi un răspuns: Care este cea mai răspîndită minciună în mediul online? Da, am citit termenele şi condiţiile de utilizare al unui program (software), regulamentul unui site web.

Dacă filmul ăsta documentar le trage un semnal de alarmă (măcar atît) asupra pericolelor la care se expun (mai mult sau mai puţin potenţiale) atunci şi-a atins scopul. Zilele trecute un prieten mi-a spus de documentarul ăsta, un pic cam şocat de ce-a urmărit în el, recomandîndu-mi să mă uit şi eu. N-a reprezentat o foarte mare surprinză, după cîţiva ani de activitate în online (realizarea de pagini webconsultaţă seo şi urmărirea tendinţelor curente) o parte semnificativă din ce spune îmi era deja cunoscut.

Mai multe informatii aici: Documentarul Terms and Conditions May Apply 2013 / Filme / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:filme, documentare, termene, conditii, utilizare, internet, google, gmail, facebook, retele sociale, online, viata privata, guvern

Miting pentru Rosia Montana in parcul Traian din Oradea si reactii

 

Aşa cum a fost anunţat, în cursul zilei de ieri a avut loc un miting pentru protejarea Roşiei Montane de cianurile folosite la exploatarea aurului şi altor metale preţioase. A fost mult mai bine organizat decît eşecul de acum 8 zile, dar a strîns cam puţin oameni. Din ce s-a spus pe la ştiri, în oraşe precum Cluj Napoca şi Bucureşti oamenii s-au adunat cu miile… în Oradea s-au adunat cel mult două sute.

Cu toate acestea au fost adresate cîteva revendicări către autorităţile române: Miting pentru Rosia Montana in parcul Traian din Oradea si reactii / Oradea / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:miting, Rosia Montana, parcul Traian, Oradea, revendicari, guvern, Romania, parlament, Crin Antonescu, Rovana Plumb, 

Masinile inmatriculate in afara tarii nu vor putea circula in Romania mai mult de 90 de zile

 

În cursul zilei de azi am auzit despre decizia guvernului de a adopta decizia de a nu lăsa să circule pe teritoriul României maşinile înmatriculate în afară mai mult de 90 de zile pe an. Motivul este simplu: foarte mulţi români au preferat să le înmatriculeze prin Bulgaria (cei din sudul ţării) sau Ungaria (prin vestul şi nord-vestul ţării) ca să plătească mai puţine taxele de primă înmatriculare, iar guvernul le vrea banii şi încearcă să-i oblige să îi dea.

Ştirea a reuşit să mă facă să zîmbesc: mi se pare cam absurdă. Mă întreb cum vor putea să verifice toate maşinile care circulă prin ţară şi au număr din de pe alte meleaguri. Adevărat, s-ar putea face cu ajutorul camerelor video care urmăresc traficul, aceleaşi cu ajutorul cărora se fac procele verbale pentru cei care nu şi-au plătit taxele de drum (rovigneta), dar ar însemna să urmărească şi toate maşinile care intră pe la vamele României şi să memoreze cînd şi pe unde intră fiecare maşină… şi apoi să facă calculele.

 

articol Masinile inmatriculate in afara tarii nu vor putea circula in Romania mai mult de 90 de zile /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Virsta la care se dau copiii la scoala in Romania: 6 sau 7 ani?

 

Nu pot spune că am urmărit cu atenţie problema (e prea mult să-i spun scandal, deşi unii chiar s-au scandalizat din cauza asta) clasei pregătitoare pentru copii şi “scăderea” vîrstei la care se dau copiii la şcoală de la 7 la 6 ani, dar am fost totuşi atent la ce s-a spus despre subiect în ultimele zile.

Deşi mulţi dintre români (dacă am înţeles bine) obişnuiesc să-şi dea copiii la şcoală la 7 ani împliniţi, guvernul a decis formarea unei clase pregătitoare care să preia copiii suficient de bine dezvoltaţi (din punct de vedere psihologic) de la 6 ani. Din ce-am înţeles fiecare copil urmează să fie evaluat (în măsura în care o întîlnire de cîteva minute poate fi considerată o evaluare) de către un psiholog care să decidă dacă e bun de dat la 6 ani în clasa întîi sau nu. Mi se pare ceva normal, nu? Dacă un “boţ de humă cu ochi” e suficient de dezgheţat şi de inteligent pentru a face faţă clasei întîi de ce să-l ţii pe “tuşă” un an în plus şi să începi să-i torni informaţii pe gît de la 7 ani.

 

articol Virsta la care se da copiii la scoala in Romania 6 sau 7 ani /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Istorie alternativa Revolutia rosie si iarna cea grea in 2011 /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania

Aproape înnotînd prin zăpadă înaltă de 1 metru şi un pic, protestatarii de la liceul Jean Monnet se bucură că profesorii supravieţuitori din conducerea colegiului naţional au fost concediaţi pentru ilegalităţile care le făceau. Deşi subiectul a apărut doar acum o săptămînă, cu ocazia aniversării lui Moş Nicolae, el a luat deja o amploare extraordinară devenind o problema naţională, generalizată.

Pînă recent se vorbeau despre probleme în fiecare şcoală din România, dar cel puţin pînă acum multe dintre ele au fost trecute cu vederea. Scandalurile care au apărut de-a lungul timpului, cu profesori şi elevi agresîndu-se între ei sau făcînd sex în grup prin şcoli, au părut să pălească cînd noul subiect de rîcă s-a răspîndit ca o răceală rebelă prin sistemul de învăţămînt.

Acum aproape 22 de ani “revoluţia” (sau lovitura de stat – spuneţi-i cum vreţi) a început din cauza îmbrîncelilor dintre SRI-şti şi preoţi în Timişoara şi i-a revoltat pe toţi românii, indiferent de specia din care fac parte. Noua revoluţie, cea din iarna lui 2011, a pornit de la îmbrîncelile (mai mult sau mai puţin sexuale) dintre elevii şi profesorii de la colegiul naţional Jean Monnet din Bucureşti. Profesorul de sport acuzat de violarea unor eleve şi-a demonstrat inocenţa suficient de bine încît a coalizat împotriva elevilor pe toţi profesorii, însă elevii nu s-au lăsat convinşi de manevră şi au pornit un adevărat război pe culoarele liceului. Ar fi făcut-o şi în afara şcolii, dar nămeţii adunaţi în jurul clădirii au blocat accesul la restul lumii vreme de două zile.

Unii susţin că dacă serviciile de curăţenie a străzilor din Bucureşti şi-ar fi făcut treaba la începutul lunii decembrie situaţia ar fi fost dezamorsată automat. Sau dacă guvernul ar fi avut şira spinării la locul ei – probabil rezultatul a fost la fel. Dar cei responsabili au din nou depăşiţi de situaţie, iar ninsorile din primele zile ale lui decembrie 2011 au blocat practic oraşul, mulţi oameni rămînînd blocaţi prin case sau clădirile în care se găseau.

Numărul mare de cadavre din liceu au dus la căderea guvernului. După ce, la un moment dat, doreau să-i concedieze pe toţi profesorii de la Jean Monnet, înainte ca scandalul să ia amploare, au preferat să amîne o decizie pînă după sărbători. Pe urmă a urmat blocajul datorat zăpezii şi masacrul din liceul. Politicienii români n-au rezistat avalanşei de articole internaţionale cu titlul precum “Noaptea morţilor vii în Bucureşti” sau “Moartea roşie a lovit zăpada la Jean Monnet”… Se spune că acţiunea lor este tardivă, rapoarte despre conflicte asemănătoare au început să se adune din toate oraşele mari ale ţării. Revoluţia (sau lovitura de stat) din 1989 a fost îndreptată unui regim al terorii şi al unui sistem social care dădea rateuri. Revoluţia roşie din iarna 2011 este încă la început, nu se ştie încă cum se va termina, dar cu siguranţă se va spune (va rămîne notat în istorie) că este îndreptată împotriva prostiei, injustiţiei şi unui sistem de învăţămînt anunţat decedat, dar încă în funcţionare.

povestiri Istorie alternativa Revolutia rosie si iarna cea grea in 2011 /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Cravata violet a lui Emil Boc

Ieri a avut loc o asumarea legii care modifică Codul Muncii şi votarea unei moţiuni de cenzură la adresa guvernului lui Emil Boc. Deşi micuţul prim ministru este căzut în cap (la propriu, în emisiunea lui Andrei Gheorghe acum cîţiva ani), a supravieţuit în post cîtorva încercări de răsturnare legală a guvernului său. Inclusiv tentativei de ieri. Se poate spune că Emil Boc are în el ADN de supravieţuitor, dar nu-s sigur dacă este al lui propriu sau a fost aplicat prin metode mai mult sau mai puţin ştiinţiifice, mai mult sau mai puţin acceptate de morala creştină.

Nu am de gînd să comentez asupra noului Cod al Muncii din România, au fost prea mulţi care au făcut-o în ultimul timp şi au faţă de mine un avatanj net: îl cunosc. Eu nu am auzit decît o parte a comentariilor lor şi nu am de gînd să le preiau. Dacă vă interesează subiectul îl aveţi pe nea’ Goagle sau pe amicul său mai micuţ Yahoo… n-aveţi decît să căutaţi informaţii acolo.

Dar mi-a atras atenţia scandalul continuu al politicului, mai ales cînd vine vorba de cel din jurul moţiunilor de cenzură sau altor metode de a da jos cuplul de “îndrăgostiţi” Emil Boc-Traian Băsescu şi amanta eternă (cel puţin politic – eu din perspectiva asta o văd cel mai des, şi nu-mi doresc nici măcat asta) Elena Udea. Nu prea pot să evit chestia asta, nu fără a arunca pe fereastră televizorul şi de a evita complet ziarele-paginile web dedicate ştirilor de pe la noi.

Din ce-am înţeles de pe la tembelizor, aseară au fost 212 indivizi şi individe în favoarea moţiunii de cenzură, 4 au fost împotrivă şi 2 s-au abţinut. Ca să treacă, moţiunea ar fi avut nevoie de 238 de voturi… şi uite aşa guvernul lui Emil Bocănel stă încă bine pe poziţii. Sînt sigur că nu cravata violet cu care micuţul s-a afişat în cursul zilei de ieri l-a ajutat să rămînă pe poziţii… pentru simplul motiv că nu şi-a îndeplinit aşa cum trebuie funcţia de bază: de a strînge suficient de tare de scîrbavnicul mădular de care era ataşat pentru a-i opri sîngele şi aerul. Nu ştiţi ce înseamnă “scîrbavnicul mădular”?  Vine dintr-un text de lege ce sancţiona violul în perioada domnitorului Nicolae Mavrocordat: “Celui ce va fi prins cu stromeleagul învărtoşat primprejurul părţilor fătătoare ale muierii i se va tăia scîrbavnicul mîdular întru veşnica lui nefolosinţă.” Şi cum politicienii îi violează pe români cu tîmpeniile şi minciunile pe care le declară zilnic trageţi voi concluzia.

Personal mă bucur că guvernul micuţului Boc a rămas în funcţie. Guvernul ăla este o problema care TREBUIE rezolvată, adică trebuie schimbat cu oameni mai buni (din toate punctele de vedere) care să facă ceva constructiv pentru ţara asta. Unii dintre români au protestat, au vociferat, au manifestat… alţii au votat prin parlament schimbarea… dar nu au făcut absolut nimic. Mai devreme sau mai tîrziu guvernul ăla va deveni o problemă atît de mare încît îi va trezi pe oameni şi îi va mobiliza pe mult mai mulţi pentru a face o schimbare. Cu conştientizarea lor cînd vine vorba de propriile acţiuni este mult mai greu, dar va fi un pas înainte… unul dintr-un şir lung.

 

Articol preluat de aici.

 

Adrian Sobaru operat

Ştirea zilei de azi, cel puţin aşa cum am perceput-o, a fost operaţia lui Adrian Sobaru. A durat ceva timp pînă să-mi dau seama cine este Sobaru ăsta, dar la început mi-era foarte neclar de ce îl consideră cei din mass-media atît de important. Am văzut pe la televizor, într-unul din momentele în care era aprins, detalii ale operaţiei şi despre modul în care i-a fost reconstruită faţa şi oasele craniului.

Într-un final mi-am dat seama: este vorba de prostul care s-a aruncat de la etaj în parlament în timpul unei sesiuni a mult “iubiţilor” noştri aleşi. Emil Boc tocmai rostea un discurs şi, după cum a declarat ulterior, a fost şocat de fază. Dacă mai reţin bine, Adrian Sobaru era operator la TVR în momentul respectiv şi s-a spus că a efectuat săritura din cauza disperării pentru că lui şi soţiei li s-a redus salariile şi fiica era bolnavă.

La vremea aia, adică acum cîteva săptămîni, s-a spus imediat că a fost o tentativă de sinucidere şi mass-media (din toată lumea, dacă am înţeles bine) s-a grăbit să preia ştirea asta “tare” de tot. La momentul respectiv am ignorat subiectul din două motive mari şi late: am avut lucruri mult mult mai importante şi interesante de făcut, iar dacă mi-aş pierde timpul cu toţi idioţii de care dau sau despre care aud nu aş avea timp să mă ocup de orice altceva.

Ştiu că disperarea care l-a împins pe omul acela să sară poate impresiona pe mulţi, dar eu nu-l pot numi altceva decît idiot… şi am două motive pentru aşa ceva.

- în primul rînd pentru că nu prea ai cum să te sinucizi aruncîndu-te de la etajul parlamentului… din cîte am înţeles este vorba de o înălţime de numai cîţiva metri, iar în acest caz ajungi să-ţi rupi tot felul de chestii (în primul rînd membrele sau alte oase de prin corp), să te răneşti dar de obicei rănile nu sînt prea grave. Nu cunosc statistici, dar am înţeles că foarte puţine tentative de sinucidere reuşesc de la o asemenea înălţime, iar din ce am văzut acea tentativă nu îndeplinea aproape deloc condiţiile necesare. Trebuie să menţionez faptul că nu-s sigur cui i se atribuie meritul acestei tîmpenii: lui Adrian Sobaru sau mass.mediei, nu este prima oară cînd reporterii s-au grăbit să eticheteze greşit sau aiurea, inteţionat sau nu, gestul unei persoane. Între noi fie vorba, etichetarea asta dusă uneori la absurd îi ajută incredibil de mult… cu cît este ştirea mai şocantă cu atît se vinde mai bine. Cui i pasă că un operator de la TVR s-a aruncat de la etaj doar pentru că dorea să ajungă mai repede la Emil Boc pe scenă atunci cînd se poate spune că operatorul ăla a înercat să se sinucidă din disperare?

- reducerile de salarii de la bugetari din ultimul timp sînt arhicunoscute… nu mai este nevoie să le menţionez. Dacă nu le cunoaşteţi deja nu pot decît să vă întreb pe ce planetă aţi fost în ultimele luni? Se poate spune cu uşurinţă că vinovaţii sînt cei din parlament şi din guvern. Înţeleg că aceste reduceri au produs probleme foarte multor oameni, adevărate valuri sociale, mai ales în familiile în care amîndoi soţii erau bugetari, iar emoţiile au fost pe măsură. Mă refer în primul rînd la teamă, nesiguranţă, disperare… tot grupul deja cunoscut. Înţelegeţi voi, viaţa nu e deloc simplă şi mai devreme sau mai tîrziu fiecare trece prin aşa ceva.

Unul dintre efectele secundare al acestor reacţii este ceva ce nu voi accepta probabil niciodată. Poate că într-o oarecară măsură înţeleg, dar de acceptat nu se pune problema: cum poţi să accepţi o asemenea situaţie fără să faci cam nimic (cel puţin nimic concret) ca să o schimbi? Cum poate cineva să încerce să se autodistrugă (într-o formă sau alta – un alt exemplu este cel al profesoarei care a protestat cîteva săptămîni bune prin greva foamei) în loc să îi distrugă pe vinovaţi? Nu ştiu dacă Adrian Sobaru a încercat să se sinucidă sau doar a vrut să tragă un semnal de alarmă, dar metoda folosită a avut puternice tendinţe autodistructive. Mai mult, îi avea pe parlamentari şi pe guvernanţi (cel puţin o parte dintre ei) sub priviri. În loc să coboare ca să le ceară socoteală pentru rahatul în care ne-au băgat el a preferat să sară de la balcon.

Trăim într-o ţară în care unii (puţini) îi fac să sufere pe cei mulţi prin prostia şi hoţia de care au tot da dovadă în ultimii ani… iar cei mulţi, în loc să ia atitudine şi să-i elimine aşa cum ar trebui să o facă, se pedepsesc ei înşişi şi se mutilează singuri pentru ca mai apoi să se plîngă de viaţa de rahat pe care o trăiesc. Adrian Sobaru este doar cel mai recent caz care a spart barierele mass-media, dar este departe de a fi singurul. Este un fenomen generalizat prin România noastră mult iubită.

 

Articol preluat de aici.

Impozitarea tuturor cistigurilor

Am auzit azi pe la ştiri (cred că este o ştire mai veche repetată pentru a n-şpe mia oară pentru că nu îmi este tocmai necunoscută) despre impozitarea tuturor cîştigurilor oamenilor. Înţeleg că guvernul ăsta al nostru este disperat după bani şi vrea cît mai mulţi, înţeleg că vrea să taxeze orice muncă care se face în ţara asta (am ajuns să le plătim lor dreptul nostru de a munci la noi în ţară), dar acum vor să se lege şi de banii (şi bunurile în general) care nu pot au reprezentat plată a unei munci (dacă am înţeles corect).

Pe de altă parte, vine “luna cadourilor”. Ca în fiecare an, oamenii se vor îngrămădi să facă cumpărături şi să facă cadouri celor apropiaţi. Evident că nu mulţi îşi permit să facă cumpărături ca pe vremuri, dar foarte probabil o vor face chiar şi dacă vor cheltui mult mai puţin. Am întîlnit destule cazuri în ultimii ani în care unii, fie din nesiguranţă, fie dintr-un impas (unul din ala permanent) al imaginaţiei sau din nepăsare, au decis să nu mai cumpere cadouri ci să dea direct banii persoanei în cauză iar aceast să-şi cumpere ce vrea ea. Oare guvernanţii noştri vor atenta şi la aceşti bani? Eu zic că da. Nu are importanţă de unde vin banii ăia, care le este scopul, bani să fie. E suficient pentru ei.

Aşa că, oameni buni, nu mai oferiţi bani pentru cadouri, oferiţi direct cadourile şi faceţi-o ca mijloc de protest împotriva guvernului de rahat pe care în avem.

 

Articol preluat de aici.

Inca o motiune de cenzura

Nu prea-mi vine să cred că avem nişte politicieni suficient de netoţi încît să încerce o a doua moţiune de cenzură într-o singură sesiune parlamentară… dar au dovedit deja că regulile nu mai contează în circul lor politic şi, mai ales, au dovedit din plin că-s pur şi simplu tîmpiţi, nu doar netoţi.

Oricum, vom vedea dacă va fi o a doua moţiune de cenzură la guvern în ce-a mai rămas din anul ăsta. Eu consider această informaţie ca fiind un zvon. Totuşi, la ce “surprize” (ne)plăcute, mai ales neplăcute, ne pregătesc politicienii mă aştept la orice din partea lor. Chiar şi la un jaf pe faţă… din nou, mult mai amplu şi mai tupeist decît cele de pînă acum.

Articol preluat de aici.

Emil Boc, guvernul si asumarea legii educatiei

Guvernul lui Emil Boc şi-a asumat azi legea educaţiei. Nu ştiu detaliile ei, ştiu doar că istoria şi geografia ar trebui să fie în limba minorităţilor şi că dintr-o metodologie bazată pe acumularea de cunoştinţe ar trebui să se treacă la o metodologie bazată pe capacităţi, dar nu mă aştept să fie ceva bun. Pur şi simplu o lege bună nu se încadrează în cadrul legal pe care l-au tot creat politicienii de acum în ultimii ani. Moţiunea de cenzură a fost programată pentru ieri tocmai pentru a-i împiedica pe cei de la “putere” să-şi asume legea, dar nu a reuşit.

Dincolo de vorbăraia politică şi declaraţiile fanfaronilor ăia (la astea-s buni, dar numai atît), educaţia s-a dus din ce în ce mai mult la naiba în praznic în ultimii ani. Avem tot mai mulţi români care nu ştiu să conjuge ca lumea un verb şi nu-s în stare să se exprime corect, sau chiar mai rău: au ajuns prin televiziuni şi pe la radio. Iar folosirealimbii române este un lucru de bază, nu? Despre restul materiilor din şcoală nici nu am de gînd să pomenesc. Nu ştiu cîţi dintre români mai ştiu să se orienteze prin ţară nici măcar cu o hartă în mînă sau care să cunoască formele de relief pe care le avem răspîndite pe aceste meleaguri… iar acum se doreşte ca unii dintre cetăţenii români să le înveţe într-o altă limbă decît cea naţională. Chiar, cîţi dintre voi ştiu unde se găseşte Nagyvarad? Sau oricare alt oraş aruncat aiurea pe hartă prin România.

Şi nu pot fi de acord cu o asemenea atitudine cînd vine vorba de educaţie. Avem nevoie de calitate, chiar şi în detrimentul cantităţii.

După asumarea legii, acum cîteva minute, Emil Boc tocmai l-a atacat pe Victor Ponta pe baza declaraţiilor acestuia de aseară pe marginea moţiunii de cenzură de ieri (e vorba despre politicienii “ticăloşi” care au promis, au primit ce au cerut şi n-au mai făcut nimic din ce au promis – votarea moţiunii). Că are dreptate este un lucru adevărat, dar nu are nici o legătură cu legea educaţiei. Că s-a declarat şocat de existenţa mitei politice şi a cumpărării de voturi este doar o vorbăraie fără sens… doar este vorba despre o manevră curentă pentru politicienii români. TOTUL este de vînzare la ei, mai ales voturile şi influenţa politică.

Pe lîngă calitatea de care pomeneam mai devreme, avem nevoie de verticalitate, cinste şi de mai multă curăţenie în ţara asta împuţită de gunoiul politic.

 

Articol preluat de aici.

Cenzura la adresa guvernului Boc 4

Mîine se va depune moţiunea de cenzură la adresa guvernului lui Emil Boc, versiunea a patra, dacă am înţeles bine (le-am cam pierdut numărul). Lucru cunoscut, repetat deja de cîteva ori în ultimul an şi ceva, mai mult prin mass-media şi mai puţin prin parlament, dar mereu la ordinea zilei. Unele televiziuni s-au apucat deja în obsesia lor de a ataca “puterea” să numere voturile şi timpul pînă la căderea acestui guvern… una dintre ele este Antena 3. Mai devreme, acum cîteva minute, navigam peste posturile tv să văd ce mai este interesant pe acolo.

M-am oprit cîteva secunde pe Antena 3, unde era o emisiune moderată de Dana Grecu ca parte a otrăvii zilnice pe care postul ăla tv o împroaşcă tuturor românilor care-i urmăresc… nu ştiu dacă a fost o manevră inspirată sau nu, dar era să mor de rîs. În acele momente tocmai vorbea un individ (nu ştiu cine e, dar am înţeles că face parte din PDL şi e undeva prin parlament) care spunea că va vota în favoarea moţiunii de cenzură pentru că nu-i plac acţiunile guvernului (un lucru perfect normal), în special legea educaţiei pe care actualul guvern vrea să şi-o asume. Adică o atitudine perfect normală pentru un om cu capul pe umeri. Dar continuarea m-a făcut să-l percep ca pe un dobitoc notoriu, şi nu are decît să se supere dacă cumva va citi asta, este o reacţie care a fost declanşată de spusele lui. Conform lui, românilor le-a rămas doar credinţa şi el l-ar “vedea” (adică l-ar pune) pe patriarhul BOR-ului ca prim ministru. Auzindu-l, am crezut că mă piş pe mine de rîs… era aproape să şi pun în practică expresia.

Că Antena 3 este jalnică de foarte multe ori o ştiu de ceva vreme. Ei sînt atît de obsedaţi de critica adusă preşedintelui ţării şi guvernului şi atît de dornici să-i dea jos încît au pierdut orice urmă de obiectivitate şi au transformat o mare parte a ştirilor şi emisiunilor lor politice şi sociale în otravă pură. O mai multă obiectivitate nu le-ar strica deloc, dar nu prea e nimeni care să le spună asta… şi nici nu cred că ar asculta o asemenea părere. Că moderatorii de la Antene se comportă de destule ori prosteşte o ştiam deja: se lasă conduşi de emoţii în loc de raţiune, şi nu este deloc indicat. O persoană cu capul pe umeri i-ar fi dat una peste bot (la figurat, evident) personajului care îl vrea pe patriarh prim ministru ca să se abţină pe viitor la asemenea enormităţi, dar Dana Grecu nu a făcut-o.

Dincolo de subiectul discuţiei, calitatea unei emisiuni este dată atît de moderator cît şi de invitaţi. Atunci cînd toţi lasă de dorit din punct de vedere al calităţii totul se transformă într-o parodie tristă… chiar şi atunci cînd subiectele sînt serioase, probleme unei ţări întregi. Evenimentul de mîine face parte din istorie, poate fi un punct de cumpănă care va decide viitorul următorilor ani. Dar tratarea lui a devenit de tot rahatul.

 

Articol preluat de aici.

Cenzură şi asumare de lege

Agitaţia din lumea politicului românesc pe durata lunii octombrie 2010 nu se termină nici azi şi nici mîine… sau săptămîna asta: opoziţia s-a tot pregătit în ultimele săptămîni să depună o moţiune de cenzură la adresa guvernului, ea se va întîmpla pe 27 octombrie tocmai pentru a-i opri pe incompetenţii ăia să facă alte prostii. Sau cel puţin aşa susţin ei, din punctul meu de vedere opoziţia are un dublu scop: pentru a-i împiedica pe guvernanţi să facă alegeri proaste şi să fure, dar şi pentru a le lua locul ca să facă acelaşi lucru la un alt nivel.

Asumarea legii educaţiei din partea guvernului este programată pe 28 octombrie. Este încă neclar dacă asumanea va mai avea loc, însă, indiferent de succesul sau eşecul cenzurii, educaţia se îndreaptă vertiginos spre pămînt. Nu este singurul domenui distrus în lupta politică din ultimele decenii, dar cu siguranţă nu va fi salvat în vreun fel de vînzoleala de acum. Guvernul lui Emil Boc este ameninţat iar, se clatină din toţi ţîţînii, dar marinarul de la cîrmă s-a dovedit pînă acum un navigator-manipulator foarte priceput… indiferent de cît de (ne)plăcut este, trebuie să îi recunoaştem măcar asta.

Articol preluat de aici.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 119 other followers

%d bloggers like this: