Home » Posts tagged 'biserica'

Tag Archives: biserica

Preoti versus locatari, biserica versus parc in Bucuresti / Homo religiosus Crestinii

Urmărind ştirea pe care cineva a avut grijă să o primesc (n-am prea apucat să mă uit la ştirile pro tv în ultimele zile) nu mă pot abţine să nu rîd. Nu pentru că jegurile de preoţi creştin-ortodocşi au de gînd să constuiască o biserică în locul unui parc (încearcă şi ei să profite de orice ocazie pentru a-şi spori influenţa asupra turmei de dobitoci români) după ce terenul respectiv le-ar fi fost retrocedat (tare aş vrea să ştiu şi cum), nu pentru că au obţinut autorizaţiile de construcţie a unei clădiri, ci pentru că nişte bucureşteni scandalizaţi au reuşit să le dea peste bot (deşi temporar) unor indivizi de două parale.

Detalii aici: Preoti versus locatari, biserica versus parc in Bucuresti / Homo religiosus Crestinii / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:Bucuresti, scandal, biserica, parc, preoti, autorizatii, constructie, crestin, ortodox, 

Aberatiile lui Liviu Dragnea despre impozitarea bisericii / Romanisme

Nu prea mi-am pus problema inteligenţei şi a bunelor intenţii ale lui Liviu Dragnea, dar dacă aş fi avut vreun dubiu în ce-l priveşte discuţia relatată aici mi-ar fi alungat orice suspiciune asupra nivelului de prostie şi onestitate a vicepremierului. N-am urmărit ediţia respectivă a emisiunii După 20 de ani de la pro TV, dar o voi face cu prima ocazie şi voi reveni cu detalii sau completări dacă va fi cazul.

Probabil că prostul pe care-l avem vicepremier nu va citi articolul ăsta, dar poate-l lămuriţi voi că biserica nu e decît o formă de organizare… federaţia cluburilor care-l urmăresc pe cutărică, oricine ar fi el… indiferent dacă poartănume precum Isus, Mohamed, Buddha, etc. N-are nici o legătură directă cu credinţa, mai degrabă cu îndoctrinarea religioasă, mai ales că afacerile BOR-ului miros a bani, tămîie… orice în afară de credinţă. Mai nouANAT se plînge că preoţii le iau pîinea de la gură operatorilor în turism, afacerea bisericii avînd ca obiect de activitate turismul religios merge bine, iar unii preoţi din cadrul BOR se închină la Măria sa Banul şi nu dau doi bani pe credinţa altor oameni.

Continuarea este aici: Aberatiile lui Liviu Dragnea despre impozitarea bisericii / Romanisme / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:Liviu Dragnea, impozite, taxe, credinta, religie, biserica, taxe, preoti,

Daca prostia ar durea Gabriela Firea s-ar zvircoli urlind

Am ajuns la concluzia asta parcurgînd un articol publicat de Evenimentul Zilei: cică domniţa guristă (care şi-a cîştigat banii folosindu-şi gura pentru a relata ştirile) transformată în politician (senator PSD) a venit cu o idee trăznită. Vrea să iniţieze un proiect de modificare a Legii Cultelor prin care pe lîngă biserici să fie construite spaţii unde copiii pot merge să înveţe şi să se joace. De parcă bisericile construite în curtea şcolilor n-ar fi suficient de aberante…

Mai multe aici: Daca prostia ar durea Gabriela Firea s-ar zvircoli urlind / articol Politic / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:politic, prostia, Gabriela Firea, biserica, scoala, copii, crestinism, homo religiosus, 

O biserica in curtea scolii? Se poate si mai rau. / Absurdistanul romanesc

O biserică ortodoxă va fi ridicată pe un fost teren de sport al Şcolii generale numărul 8 din municipiul Hunedoara. Lucrările au început în această vară, după ce în urmă cu un an terenul din curtea şcolii a fost cedat, printr-o hotărâre de consiliu local, Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Vacanţa şcolară s-a încheiat iar elevii s-au întors nu doar la cursuri, ci şi pe terenurile de sport ale şcolilor. Cei care obişnuiau să joace fotbal în curtea Şcolii generale numărul 8 din Hunedoara trebuie să fie acum mai precauţi, pentru că mingile lor pot ajunge în şantierul viitoarei biserici, înfiinţat în spatele porţilor. Fundaţia lăcaşului de cult a fost construită deja, iar proiectul are termen de finalizare până în 2016. Fostul teren de sport, întins pe 1.100 de metri pătraţi, a fost îngrădit. Atât reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, cât şi cei ai Episcopiei, sunt de părere că bierica din curtea unităţii de învăţământ nu va dăuna elevilor.

Informaţia asta a fost publicată ieri pe Adevărul.ro, iar articolului a fost distribuit de mai multe persoane interesate de buna educaţie a elevilor din Hunedoara pe feisbuci. Cînd am apucat să-l citesc, azi noapte, m-am scărpinat nedumerit în mijlocul cheliei: nu eram sigur în ce categorie să-l pun. Implică BORîţii ortodox creştini, dar este o chestie prea absurdă ca să o pun la Homo religiosus.

Absurditatea asta o face oarecum hilară: O biserica in curtea scolii Se poate si mai rau. / articol Absurdistanul romanesc / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:curte, scoala, biserica, educatie, religie, Hunedoara, educatie fizica, absurdistanul romanesc, etnobotanice, preoti, 

Intrebarea zilei: Increderea romanilor este in armata, biserica, BNR si universitati?

  • Încrederea românilor este în armată, biserică, BNR şi universităţi? #1

Păi de ce?

Dar haideţi să o iau de la început. Ceva mai devreme am auzit în trecere că biserica şi universităţile fac parte dintre instituţiile în care românii au cea mai mare încredere. La momentul respectiv n-am avut timp să intru în detalii, dar după aceea am aflat de aicică armata, biserica, BNR şi universităţile sînt cele mai de instituţii conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 mai – 3 iunie.

Potrivit sondajului, la capitolul încredere în instituţiile politice, pe primul loc se situază primăriile – 41,3% (41,8% luna trecută), urmate de Guvern – 37,3% (38,6% luna trecută) şi Consiliul Judeţean – 33,1% (34% luna trecută).

Urmează Curtea Constituţională – cu 32,7% (32,9% luna trecută), Parlamentul – 29,1% (28,4% luna trecută), Preşedinţia – 25,6% (27,9% luna trecută) şi partidele – 16,8% (19,2% luna trecută). 

Mai multe aici: articol Intrebarea zilei Increderea romanilor este in armata, biserica, BNR si universitati / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:intrebarea zilei, incredere, romani, armata, biserica, BNR, universitati, sondaj, preferinte, institutii, 

Unde să-mi pun hainele? Aici, peste ale mele!

O tînără foarte sexy intră într-un bar cunoscut din Oradea, căutînd nişte prietene. La un moment dat, după ce fetele încep să se dezlănţuie cu bere, vin şi cocktail-uri, ea se duce la toaletă. Ceva mai tîrziu revine, iar, cu un gest senzual, îl cheamă pe barmanului la masa lor. Cînd acesta este lîngă ea, femeia cea apetisantă îi sugerează tot prin semne să îşi apropie faţa de a ei si începe să se joace cu barba lui.

- Tu esti managerul? întreabă ea şoptind, abia auzindu-se de melodia care rula în fundal.

- Aaaa, nu, zice barmanul emoţionat. Patronul nu este aici.

- Poţi să îl chemi, te rog…? Trebuie să vorbesc cu el, spuse ea continuînd să se joace cu barbă şi părul lui, suficient cît să-i provoace o erecţie de zile mari.

- Mi-e teamă că nu. Pot să te ajut cu altceva?

Mai multe aici: Unde să-mi pun hainele? Aici, peste ale mele!.

Posted in Funny | PostTagIcon Tags: barbarmanbisericaboala cu transmitere sexualaerectiefemeie,ginecologpreot

Intrebarea zilei Ce inseamna pentru voi casatoria?

N-am mai pus demult întrebări ale zilei, dar ţinînd cont de subiectul articolului anterior cam este nevoie de aşa ceva… cel puţin pentru azi. Deci, ce înseamnă pentru voi căsătoria? Care e valoarea ei pentru voi?

Mai multe aici:

articol Intrebarea zilei Ce inseamna pentru voi casatoria / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:casatorie, contract, argumente, valoare, stat, biserica

diverse amuzante L-ai intrebat pe Dumnezeu cum sa te imbraci

N-am idee cine e autorul glumei, am primit-o într-un mesaj de la cineva, dar e mult prea potrivită cu ultimele articole pentru a o trece cu vederea.

Într-o biserică se întimpla să vină cu regularitate un bătrînel în haine ponosite. Lumea, evident, se îmbrăca frumos la biserica, îşi lua (vorba ceea) hainele de duminică. Bătrînelului, în schimb, părea să nu-i pese:

 

diverse amuzante L-ai intrebat pe Dumnezeu cum sa te imbraci / Felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Etichetele:batrinel, haine, imbracaminte, preot, biserica, Dumnezeu, 

Într-o biserică un beţivan observă în depărtare o siluetă într-o rochie lungă bancuri | Frec-menta.ro, unde frec menta la absurd

Într-o biserică un beţivan observă în depărtare o siluetă într-o rochie lungă bancuri | Frec-menta.ro, unde frec menta la absurd.

 

Posted in: bancuriTagged: 

Hotelul si afacerile BOR la Ierusalim

Că religia este o afacere FOARTE profitabilă o ştiu demult… iar din cînd în cînd mi se oferă exemple perfecte în acest sens. Ieri a fost o asemenea zi, chiar dacă nu am avut timp să mă ocup de ştire aşa cum trebuie (am auzit-o şi am reţinut-o pentru a scrie despre ea mai tîrziu – adică acum).

De curînd au apărut divergenţe, chiar scandal ar spune unii, între patriarhia Ierusalimului şi patriarhia româneasc pe motiv de hotel bisericesc în oraşul religiilor. Adică BOR-ul şi-a construit un hotel în Ierihon în care să-i cazeze pe credincioşii care merg în pelerinaj la Ierusalim şi, mai mult, şi-a făcut propria agenţie de turism care să-i ducă acolo (cel puţin aşa s-a spus prin media). E clar că patriarhia locală s-a ofticat pentru că li s-au redus cîştigurile (practic românii nu se mai cazează la localnici ci direct la Biserica Ortodoxă Română iar veniturile încasate se întorc acasă în loc să rămînă acolo).

Dacă ar fi vorba de cîţiva bani, ceva mărunţiş, probabil că ar fi fost trecut cu vederea. Dar am înţeles că e vorba deja de cel puţin un milion şi ceva de euro, adică sume care atrag cu uşurinţă atenţia. “Nelămurirea” mea este că, în ciuda vorbei cum că banul este ochiul dracului, vorbă care este întreţinută şi de către preoţi, aceştia caută să-şi îngrămădească prin buzunare mai mulţi bani decît le încap prin pantaloni. Sau pe sub sutane, spuneţi-le cum vreţi, e acelaşi lucru. Oare vor să-i ţină pe diavoli sub urmărire în locul nostru?  Eu prefer să tratez cu diavolii decît cu fariseii ăia… în diavoli am mai multă încredere.

Încă mai caut informaţii suplimentare despre acest subiect, ştiu prea bine că mass-media românească are tendinţa să manipuleze la greu aşa că nu prea pun accent pe ce zic ei. Dar, ca şi concluzie, n-am nevoie de confirmare că Biserica Ortodoxă Română vrea în primul rînd bani şi putere, iar dacă mai rămîne loc şi pentru ceva fapte bune (ceva rămăşiţe) le fac şi pe alea…. n-am nevoie de o confirmare suplimentară. Oricare ar fi cifrele exacte ale scandalului hotelului de la Ierusalim, el se încadrează perfect în metodele de acţiune ale BOR.

Parastasul romanesc

Azi am fost la un parastas la una dintre bisericuţele de cartier care au apărut ca ciupercile după ploaie în ultimii ani. A fost prima dată cînd am intrat deşi mi-e în drum destul de des, se află pe calea Aradului, peste drum de ce a fost odinioară o unitate militară (înainte să fie desfiinţată odată cu intrarea în UE şi demolată pentru construcţia de blocuri – ANL parcă)… într-o lume perfectă nici nu voi mai intra acolo în următoarele cîteva milenii (presupunînd prin absurd că va rezista următorilor ani).

Pe lîngă faptul că BOR-ul a început să construiască biserici şi bisericuţe oriunde apucă, cu sau fără abuzul de rigoare (am auzit unele poveşti despre eliminarea rămăşiţelor de spaţiu verde pentru a arunca acolo o clădire nouă), în multe locuri s-au şi grăbit să le dea în folosinţă… încă cu mult îaninte de a fi gata. Bisericuţa asta (ţinînd cont de dimensiunea ei nu îi pot spune altfel) este una dintre aceste clădiri de “cult” care se practică servicii religioase deşi nu este gata. Nu pot spune că mă plîng de acest lucru, dar impresia pe care mi-au făcut-o tablourile (era chiar şi o poză de-a preafericitului partiarh) agăţate pe fiecare bucăţică liberă de perete gri nefinisat a fost una foarte disgraţioasă. Poate că standardele mele de calitate sînt mai ridicate decît media, dar mi se pare aiurea (şi un pic amuzant) să auzi clopotele într-o biserică care nu are aşa ceva… (evident, era o înregistrare pe care au derulat-o de fiecare dată au avut nevoie, iar boxele bine adăpostite de ploaie în interiorul construcţiei şi-au făcut din plin datoria urlînd peste tot sunetele cunoscute).

Difuzoarele astea sînt o altă problemă de-a mea. Sau mai precis: folosirea lor în exces, am mai întîlnit-o şi în alte situaţii. Am observat că de multe ori preoţii creştini au tendinţa să “uite” (adică pur şi simplu să ignore) faptul că mai sînt şi ne-creştini (fie atei, fie adepţii altor religii) în lumea alta şi să difuzeze tot felul de chestii (în primul rînd slujbele religioase, dar nu numai) suficient de tare cît să se audă în tot cartierul. La cîţi bani au îşi pot permite să cumpere la fiecare biserică cu mai mult de 2-3 clădiri în jurul ei cîteva sisteme de difuzoare cît să îi asurzească pe toţi. Din fericire nu am prin preajmă nici o biserică care să fie suficient de aproape ca să mă deranjeze dimineaţa cu aşa ceva… probabil aş fi demolat-o demult.

Azi, de exemplu, am ajuns mai devreme de începerea slujbei (nu eram singur pentru că altfel probabil aş fi întîrziat niţel, ceea ce ar fi fost probabil de înţeles ţinînd cont cît de mult mă “încîntă” slujbele religioase creştine) şi am aşteptat în biserică. Atîta vreme cît a fost linişte şi discuţiile celor care se adunau a fost acceptabil, dar la un moment dat cineva a pus nişte muzică religioasă. Am preferat să o tulesc în maşină şi să ascult muzică mai normală (cel puţin din punctul meu de vedere) pentru că altfel ar fi fost nişte… probleme şi am avut neplăcerea să constant că afară se auzea aceeaşi muzică. Din fericire însă ajuns în maşină nu mi-a mai păsat de ei şi de muzica lor.

Altă problemă pe care am avut-o azi a fost cu aerisirea… sau cel puţin aşa am perceput-o eu. Treptat, odată cu începerea slujbei obişnuite (cred, nu am cum să ştiu sigur) şi a celei de parastas, bisericuţa s-a umplut aproape în întregime. Spuneţi-mi: ce se întîmplă atunci cînd aduni un grup de aproape 100 de oameni într-o încăpere închisă şi fără aerisire (faptul că uşa era deschisă din cînd în cînd pentru cîteva secunde nu se consideră)? Vă dau eu o sugestie: oxigenul scade drastic iar bioxidul de carbon ( = otravă pentru oameni) creşte progresiv. La un moment dat am început să casc la greu aşa că am ieşit la o gură de aer… a fost una acceptabilă, dar ar fi fost mult mai bună dacă slujba nu ar fi ţinut aproape două ore.

Singurul lucru amuzant a fost atunci cînd paracliserul (sper că am nimerit bine denumirea – este cel care rosteşte rugăciuni şi cîntă în lipsa preotului) a început să se bîlbîie la un pasaj din biblie de parcă ar fi fost prima oară cînd îl citea, şi chiar cu neatenţie aş putea spune. A trebuit să ies din nou din biserică pentru că începea să mă umfle rîsul.

 

Articol preluat de aici.

Sfinta zi de luni

Una dintre ştirile zilei de azi mi-a atras atenţia într-un mod oarecum iritant: de anul viitor prima zi a săptămînii va fi duminică. Cel puţin prin calendarele BOR. Ei susţin că ziua învierii unuia dintre zeii lor (adică Isus) este duminică şi de aceea ar trebui să fie prima zi a săptămînii. Din cîte am înţeles pe calendarele lor (adică cele emise de Biserica Ortodoxă Creştină) se va face o delimitare clară între dumincă şi restul săptămînii care va face din această zi prima din săptămînă.

Şi totuşi, ce e cu sfînta zi de luni? Ce-a păţit de a fost retrogadată în asemenea hal de către cre(ş)tinii din BOR după cîţeva zeci bune de ani, poate chiar secole, de dominaţie? Între noi fie vorba, ziua în sine este la fel de sfîntă ca întotdeauna, doar că unii dintre preoţi au uitat de modestia şi umilinţa de care ar trebui să dea dovadă iar tupeul le-a crescut la cer. Poate tocmai de aceea unii preoţi aşa zis creştini au impresia că îşi pot permite cam multe în această ţară în care majoritatea populaţiei s-a declarat (în lipsă de altceva mai bun) creştină. Dacă nesimţirea mai creşte mult va ajunge să fie sanctificată şi oamenii se vor închina sfîntului tupeu mai dihai decît la sfîntul duh.

Sînt ateu, după cum (probabil) se ştie. Le respect credinţa celor care o au, oricare este ea, indiferent de zeitatea căreia i se închină… dar, cu toate acestea, mă cam doare în cot (ca să mă exprim frumos – da, e doar o exprimare) de motivaţia celor de la BOR. Ce tipăresc ei pe calendarele lor este în întregime problema celor care le cumpără (pentru că da, toate-s pe bani în creştinismul ortodox), dar nu pot spune că mă încîntă prea tare. În primul rînd pentru că poate crea confuzie, în al doilea rînd pentru că poate crea anumite tensiuni.

Personal nu folosesc calendarele creştine, nu am folosit niciodată şi nici nu am de gînd să încep să o fac. Nu ţin nici o sărbătoare de-a lor, aşa că un calendar al sărbătorilor creştine ar fi pur şi simplu redundant. Nu ştiu sigur ce aş face dacă aş primi unul cadou, dar ideea de a-l folosi pe post de hîrtie igienică mi se pare foarte tentantă… mai ales acum, cînd sfînta zi de luni în care nici măcar iarba nu creşte (conform credinţei populare) a fost detronată iar săptămîna lor amărîtă va începe duminica.

 

Articol preluat de aici.

Mihai Eminescu cel sfint

Mai zilele trecute am scos un “aoleu” cînd am citit despre melodiile pe care Florin Salam le-a înscris pentru Eurovision (evident, nu s-au calificat, dar asta este altă poveste). Ieri am scos alt “aoleu” şi am început să rîd. N-am abordat subiectul pentru că mi s-a părut o glumă proastă, una dintre acele aberaţii cu care nu prea are rost să-ţi pierzi timpul.

Şi totuşi, se pare că nu e tocmai glumă, cel puţin din punctul de vedere al unora. Cică, spun ziarele pe care le-am parcurs, poetul Mihai Eminescu a fost propus pentru canonizare. Aoleu, a înnebunit lupul! (mai ştiţi reclama, nu?). Ba mai mult, într-o scrisoare adresată marţi patriarhului Daniel s-a susţinut de către Liga Scriitorilor din România ca ei speră că propunerea “va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pentru a-l aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfintilor Ortodocşi Români”.

Potrivit reprezentanţilor Ligii poetul ar merita canonizat din mai multe motive, inclusiv pentru faptul că dintre cele 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file scrise de poet şi aflate la Academia Română “răzbate spiritul naţional-ortodox”. S-a mai precizat că Mihai Eminescu a urmat între anii 1858 şi 1860 şcoala primară National Hauptschule (scoala primară ortodoxă orientală) din Cernăuţi şi că în poeziile şi articolele de presă, în căutari ştiinţifice şi studii filosofice “Eminescu reaminteşte mereu de prima imagine văzută la naşterea sa, un Hristos blînd si iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă”.

Zău? Pe bune? Eu mă întreb, aşa, retoric, ce droguri prizau cei din liga scriitorilor cînd au redactat mesajul în cauză. Pentru că dacă, cumva, nu au fost drogaţi cînd au scris aberaţia aia eu i-aş trimite direct la ospiciu, bine izolaţi de lumea exterioară şi îmbracaţi într-o cămaşă de forţă ca să nu-şi facă şi mai mult rău.

Ca să completez abordarea indivizilor de la liga scriitorilor trebuie să menţionez că în scrisoarea adresată patriarhului Daniel ei afirmă ca Mihai Eminescu se trage dintr-o familie ortodoxa, caminarul Gheorghe Eminovici. Tatăl poetului provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei, iar Raluca Eminovici, mama poetului, născuta Jurascu, era ortodoxă. Ei, şi? Faptul că părinţii săi erau ortodocşi nu garantează în nici un fel faptul că şi el era ortodox. Credinţa este în întregime personală.

Nu pot spune că l-am studiat pe Mihai Eminescu (ce-am învăţat în şcoală nu este tocmai studiu, nu la nivelul la care îl înţeleg eu)… dar, din ceea ce ştiu despre el abordez o perspectivă mai apropiată de a lui Cristian Tudor Popescu. Acesta nu crede în teza unui om profund aplecat asupra religiei prtodoxe: “Mihai Eminescu, pentru cine l-a citit, este este nu un naţionlist, înainte de a fi naţionalist ortodox, este un raţionalist şi e ortodox numai în sensul literal al cuvântului ortodox, care înseamnă dreaptă gîndire. Este cel mai mare raţionalist român, un om foarte exact în gîndire. Eminescu era cunoscător şi al altor religii decît religia ortodoxă, avea cunoştinţe de islam, de budism, de hinduism”.

“Poate că ar trebui să fie considerat sfînt, dar nu printre preoţi, ci printre scriitorii români, pentru că a fost un om rar prin caracterul lui. La noi, la scriitorii români, talent avem, geniu, se întîmplă destul de des, dar în ceea ce priveşte caracterul, scriitorii români au stat foarte prost”, spune CTP despre locul pe care ar trebui să-l ocupe Mihai Eminescu în ierarhia poeţilor români. Articolul întreg este aici.

Articol preluat de aici.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 120 other followers

%d bloggers like this: