Home » 2010 » June

Monthly Archives: June 2010

O pestera de pe Marte descoperita de niste elevi

Oare cît de mare o fi diferenţa dintre sistemul de învăţămînt american şi cel românesc? Se ştie că cel românesc este la pămînt, dar mai tragem cît de cît spuza de pe rezultatele generaţiilor anterioare de elevi şi mai scoatem cîteva valori, pe ici-colo. Nici cel american nu este prea strălucit… au şi ei valorile lor, evident, dar au şi multe rebuturi.

Însă alta este diferenţa: elevii de gimnaziu iau parte la proiecte de studiu asupra imaginilor luate de navele spaţiale ale NASA care orbitează în jurul planetei marte. Nu ştiu să fi existat un asemenea proiect pe la noi sau care sînt şansele ca un asemenea studiu să aibă loc prea curînd.

Astfel, un grup de 16 elevi de clasa a şaptea din clasa se ştiinţă a unei şcoli din California au descoperit intrarea într-o peşteră pe Marte creată prin prăbuşirea porţiuni din acoperiş. Bravo lor.

Mai multe informaţii pot apar în ştirea celor de yahoo aici.

Articol preluat de aici.

Prostia, o mincare servita cel mai bine

Titlul nu-mi aparţine, dar ilustrează o stare de fapt împămîntenită în România ultimilor ani. Se poate spune că într-o oarecare măsură este ceva moştenit de la comunişti, dar asta nu este o scuzpă că prostia a fost păstrată pînă acum. Sau mania de a interzice fără nici un fundament drepturi care sînt permise în mod legal.

Fotografia. Capacitatea de a imprima pe un suport (de obicei fizic, dar în ultimii ani şi electronic) o imagine a lumii înconjurătoare prin intermediul unui aparat foto. Aspectele legale ale acestei acţiuni sînt stabilite în legislaţia fiecărei ţări, inclusiv a României, iar aceas spune clar că atîta vreme cît te afli pe domeniu public poţi fotografia orice clădire. Excepţiile sînt realizate de filmarea sau fotografierea cu scop comercial sau documentar a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national mobil aflate în proprietatea publică a statului care poate fi executată numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare + ceva aprobări de la ministerul cultelor. Şi, evident, a zonelor care ţin de protecţia naţională, dar alea nu-s tocmai în domeniul public.

Problema cu românii este că se mai găsesc unii care să interzică fotografierea clădirilor în necunoaştere a legislaţiei, nu de puţine ori folosind dreptul celui mai puternic sau intimidarea. Trei asemenea exemple se găsesc aici, poate învăţaţi ceva din ele.

Articol preluat de aici.

Circul cu proiectul de la Rosia Montana se reia

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat azi că va relua procedura de autorizare a proiectului RMGC de la Roşia Montană. Aceştia au un nou Certificat de Urbanism Zonal (al treilea) care este aproape identic cu primele două care au fost anulate şi suspendate de instanţa judecătorească.

Cu alte cuvinte, se reia circul. Era de aşteptat ca tupeiştii de la Roşia Montană Gold Corporation să continue cu acţiunile de demarare a proiectului. Au învestit prea multe resurse în minciunile şi presiunile pe care le-au oferit acestui popor căutînd fraieri care să îi susţină. Partea proastă este că românii au opus prea puţină rezistenţă iar cei de la RMGC au încă impresia că au şanse. Se vor risipi ele curînd.

Articol preluat de aici.

Ungaria spune NU proiectului de la Rosia Montana

Şi bine face.

Evident, nu se pune problema unei intruziuni a Ungaria în afacerile interne ale României, dar opinia exprimată de vice-premierul ţării vecine, Semjén Zsolt, azi la Alba Iulia, spune că Ungaria ar dori să nu se înceapă proiectul minier de la Roşia Montană pe motiv că nu există garanţie în privinţa siguranţei mediului.

Pentru mai multe informaţii există comunicatul Mediafax aici, dar atîta vreme cît există probleme de mediu care îi pot afecta în aceeaşi măsură pe români cît şi pe unguri există o oarecare legitimitate în opinia politicianului. Indiferent de graniţele naţionale, trăim totuşi în aceeaşi lume.

Articol preluat de aici.

Bogatia unei tari

Cum definiţi voi o ţară bogată? O ţară cu multe resurse minerale? Una în care energia (oricare ar fi metodele prin care a fost dobîndită) este din abudenţă şi este ieftină? O ţară curată şi îngrijită? De fapt ultima variantă este mai degrabă un efect decît o resursă, dar este un factor de măsurare a bogăţiei unei ţări.

Sau poate o ţară bogată este cea în care locuitorii ei sînt educaţi şi îşi administrează corect şi eficient resursele pe care le au la dispoziţie.

Japonezii au înţeles deja că oamenii sînt mult mai importanţi decît resursele naturale şi au transformat o ţară insulară într-una din puterile economice ale lumii. Românii mai au încă cale lungă pînă acolo şi vor trebui să o facă în ciuda politicienilor şi a unei importante părţi a oamenilor de afaceri de acum.

Nicolae Ceauşescu şi sistemul pe care-l conducea, cu toate defectele lor, au reuşit să dezvolte o industrie şi să construiască multe lucruri în ţara asta. Au reuşit să realizeze un sistem de educaţie care, în ciuda deficienţelor sale, a reuşit să creeze destule valori care au reuşit să se impună în ţară sau afară (dar mai ales în afară, dintre aceea care au reuşit să fugă). În ultimii 20 de ani şi jumătate, de la căderea comunismului, românii au distrus industria existentă, au vîndut la fier vechi multe fabrici, au închis cam tot ce-au avut de închis şi au furat sau au vîndut pe nimic ce s-a putut vinde sau fura. Cu alte cuvinte, s-au risipit la greu resursele existente. Ce nu au putut să vîndă au oferit investitorilor străini care au venit să ne exploateze resursele naturale (OMV-ul şi petrolul, de exemplu) sau vor să ofere în continuare (aurul şi argintul de la Roşia Montantă).

Practic românii au uitat că cea mai valoroasă resursă naturală a României sînt ei înşişi. Rezultatele mai mult decît bune, uneori chiar senzaţionale, ale românilor plecaţi prin alte ţări pentru o viaţă mai bună confirmă această resursă, deşi nu prea le spune multe unora dintre români care s-au obişnuit cu rahatul în care trăiesc şi nu ştiu sau nu vor să cunoască mai multe. Ca să putem dezvolta ţara asta pentru a împiedica devenirea ei o ţară de consum, care să lucreze pe datorie pentru alte ţări sau diverse conglomerate internaţionale, va trebui să îi ieşim din letargia asta în care a intrat poporul, să combatem moda cocalarilor şi a piţipoancelor care au umplut totul… de la televiziuni la mass-media în general, la politic.

Atîta vreme cît burdihanul îmbuibat cu mîncare ne va ghida viaţa generaţia curentă va continua să rămînă în mediocritate iar generaţiile următoare nu prea vor avea şanse. Ţara asta va deveni bogată doar cînd ne vom da seama cît de multe putem face noi pentru ea înainte de a face totul doar pentru noi înşine.

Articol preluat de aici.

2014: misiune europeana spre Luna

Agenţia Spaţială Europeană a oferit o şansă importantă României în general şi la două instutiţii de învăţămînt în special: Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea Bucureşti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO (European Student Moon Orbiter) şi ESEO (European Student Earth Orbiter). Pînă acum România a avut doar posibilitatea de a procesa anumite date culese de sateliţii Agenţiei Spaţiale Europene.

ESEO este al treilea satelit dezvoltat în cadrul programului Education Satellite Programme şi va capta imagini ale Terrei de la nivelul unei orbite LEO, va măsura nivelul radiaţiilor şi va testa noi tehnologi spaţiale. Dacă se păstrează termenele programate, el va fi lansat în anul 2012 la bordul unei rachete Vega şi va avea o durată de viaţă de cel puţin 6 luni.

ESMO va fi primul satelit educaţional trimis spre Lună cu tehnologie inspirată de cea folosită de misiunea Smart1 şi al patrulea satelit din programul Education Satellite Programme.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe ştiinţa.info.

Articol preluat de aici.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 117 other followers

%d bloggers like this: